Dorului, cu ironie…

Mi-era dor sa scriu. Mi-era dor de caldura si de fustele mele colorate, dar, intr-un fel ironic si idiot, ca tot ce mi se intampla, de altfel, mi-era dor sa-mi fie dor si sa-mi fie drama. In ultima vreme m-am simtit asa seaca pe dinauntru. Nu am mai simtit mare lucru si, desi m-am rugat mult timp pentru asta, nu mi-a placut sa nu mai simt. Bine, am simtit lucruri, dar nu cu intensitatea aia care ma determina sa ma vaicaresc artistic pe blogu-mi paraginit. Ha, uite alta ironie: daca blogu’ e paraginit, sufletul nu-i, iar daca sufletu’ e paraginit, blogul redevine locuibil si numai bun de adapost pentru sentimente. 

Cum spuneam, mi-e dor. Mi-e dor sa iubesc cu lacrimi si sa sufar cu zambetul pe buze, ca o martira idioata si cu creierul atrofiat de la o iubire din-aia canceroasa. Mi-e dor de genu’ ala de iubire si de genu’ ala de drama matura, coapta, nu de infantilitati si copilarii, nu de  drame adolescentine, lipsite de sens si suc dulce.  Nu stiu cum sa explic mai exact, dar v-am mai spus ca eu asa functionez. Sunt pe deplin fericita daca, din cand in cand, se intampla ceva care ma face sa apreciez fericirea. Daca nu, uit sa fiu fericita. Intru intr-o stare de lene, de pasivitate generala. La nivel fizic, psihic, sentimental. Nu mai functionez cum trebuie din niciun punct de vedere. Ei, in ultimele zile am simtit ceva. Am simtit dezamagire, lacrimi, dor, vara, trecut si mai ales fericire. Pe toate le-am trait cu intensitatea de care mi-era dor. Pentru ca dupa toate chestiile negative din ultima vreme, stiu c-o sa apreciez fericirea un pic mai mult, cel putin pentru o perioada. Apoi o sa am iar nevoie de toate astea. Lucrul care ma bucura cel mai tare e ca niciodata nu o sa duc lipsa de dezamagire si de lacrimi… sau de dor. Persoanele la care tin ma dezamagesc, eventual, lacrimile curg, ca asa sunt eu, plangacioasa, iar dorul… m-am obisnuit sa pierd si sa imi fie dor. Si-apoi urmeaza fericirea aia dulce, a carei miere vine tocmai din faptul ca-i temporara.

Din nou, ironic, pana si fericirea o pierd, o plang, si o “doruiesc“.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s