Poveste.

In povestea asta, Fat- Frumos si Ileana Cosanzeana n-au ramas impreuna. Fat- Frumos a incalecat pe calu-i alb si s-a dus dracului, la alta Ileana. S-a dus s-o strice si pe aia, cum a stricat-o pe asta, de-i era jumatate din suflet. S-a dus sa-i darame increderea in sine si in cei din jur si sa-i spulbere dorinta de a mai spune “te iubesc” din nou si alteia. A plecat spre Est, sperand ca rasaritul sa-i aduca o Cosanzeana care sa-i semene celei ce-o pierduse.

In povestea asta, Zmeul era alter-ego-ul lui Fat- Frumos. Si acest alter-ego malefic al lui a indepartat-o pe fata, dupa ce, ani de-a randul, a supus-o la nenumarate chinuri.

Odata, a dus-o in cel mai inalt turn si-a lasat-o acolo. In timp ce printul tragea zavoarele usii turnului, obrajii fetei erau mangaiati de lacrimi cristaline.Ii strigase toate amintirile, toate numele de alint, toate modurile in care cineva poate spune te iubesc, toate sacrificiile pe care le facuse. Stia ca printul ei o aude, dar si ca puterea Zmeului era prea mare. Gandindu-se la nepasarea de pe chipul acestuia si intunericul din privirea lui, Cosanzeana ii jura sufletului ei sa-l apere cu staruinta pe viitor.

In timp ce tropotele calului il purtau departe, Fat- Frumos isi reveni in fire. Cu amintirea Cosanzenei lui ranite in minte, lasa orgoliul si lasitatea sa mane calul alb tot mai departe de ea. Nu putea sa-i ceara din nou iertare ca lasase Zmeul sa iasa la lumina. Il iertase de prea multe ori.

In dreptul barbiei printului se innodara doua lacrimi, simbol al deciziei de a lasa-o pe Ileana lui in turnul ala vechi si ponosit, gandindu-se ca doar asa o poate feri de o alta intalnire cu Zmeul. Ce nu stia Fat- Frumos era ca nobletea lui durea mai tare decat orice rana lasata deschisa de Zmeu. Faptul ca s-a lasat controlat de lasitate si rusine, fugind de greseli si riscuri, a inchis inima Cosanzenei. Invatase sa se lase ranita de Zmeu, ca o martira, pentru ca stia ca printul ei se intoarce intotdeuna. De data asta insa, el a preferat sa fie las, in loc sa-i castige iertarea. A plecat spre rasarit…

Eu iti spun “Bravo!”, Fat- Frumos! Du-te si imparte nefericire si frustare in lume! Imparte, ca lumea nu-i destul de trista si de frustrata fara contributia ta nenorocita! Distruge-i altei Ilene tot ce-i frumos si ingenuu in firea ei! Fii egoist, cum ai fost mereu, fa-i pe cei ce merita bucurie nefericiti doar din cauza ca tu esti plin de complexe! La asta te pricepi cel mai bine…

Advertisements

4 thoughts on “Poveste.

  1. Da deci cum ziceam ” Eu am crezut ca tu esti fat frumos pe calul meu alb si s-a dovedit ca te fapt tu nu ai fost atat de fat sau de frumos pe cum parei si calu tau se pare ca de fapt e o martoaga ” 😀

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s